duminică, 6 ianuarie 2013

Alexandru Vlahuță: "Țara. Poporul", în cuvinte încrucișate


Hotel TRESOR, Stațiunea montană LEPȘA, jud.Vrancea

Pentru oamenii cu dare de mână, le e bine și în străinătate. Eu însă optez pentru ce e pe măsura mea, de om simplu, și anume ținutul supranumit Mica Elveție, LEPȘA mea cea dragă, cea care m-a vindecat nu numai fizic, dar m-a revigorat și spiritual. Iar hotelul TRESOR, aflat chiar la intrare în Stațiunea Lepșa, imediat după superba Cascadă Putna și în vecinătatea renumitei Păstrăvării, te așteaptă, ne așteaptă oricând în orice zi și lună (pentru că acolo în orice anotimp e un paradis) la telefonul de recepție: 0237.266.950 sau mobilul venerabilului domn Dumitru Șerban: 0769.268.840. Detalii…


A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de ţară drept o datorie nu e în stare să se laude cu ea. G.Topârceanu
ORIZONTAL:  1) Creaţia literară Ţara. Poporul este capitolul final şi concluzia cărţii: …pitorească (1901), operă în care Alexandru Vlahuţă descrie pământul ţării, locurile pe care le-a străbătut, faptele istorice, legendele şi obiceiurile legate de itinerariul călătoriei sale ― Cutie.  2) Capitolul debutează astfel: Aduşi în Dacia de împăratul Traian, rămaşi aici, în urma celei mai vajnice lupte ce-au văzut timpurile vechi, am păstrat în sângele nostru vitejia… două popoare din care ne tragem ― Alexandru Philippide.  3) Vlahuţă reuşeşte să construiască o impresionantă definiţie artistică de profil spiritual al neamului românesc: În… lui putere de muncă, de luptă şi de răbdare ― Rezultat, cum ar fi rodul celor două popoare din care ne tragem: dacii şi romanii.  4) Ajuns cu reflexiile artistice în epocă, scriitorul prezintă aspectele modernizării ţării prin privirea unor călători din afara ţării: Călătorii…, care-au străbătut văile României.  5) A micşora lungimea ― Privitor la românul nostru: …lui e plină de milă pentru cei nenorociţi. 6) Bluziţă brodată ― Porţiune de interpretare muzicală vocală (art.) ― Alecu Russo.  7) Câtă gingăşie e în cântecul cu care-şi adorm… copiii (neart.) ― Compozitor german din Bayern (1788-1847).  8) Localităţi rurale, precum cele vizitate de scriitor ― Autorul noteză: Şi-ntr-adevăr, o ţară nouă s-a ridicat de-atunci în răsăritul… 9) Avantaj ― Străbuni.  10) Oameni fără plăcere de a munci ― În cupă! ― În ajutor!  11) Din descrierile frumuseţilor patriei: Singură câmpia Ialomiţii s-aşterne…, netedă, uscată (masc.) ― Cu un suflet larg, cum sunt românii.  12) Pieptare ― Emoţie.
 


 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1







 




2






 


 


3





 






4

 

 







 
5






 





6


 




 

 


7
 







 



8




 







9



 

 




 

10






 


 


11





 






12

 





 





VERTICAL: 1) Aduşi în Dacia de împăratul roman… aici ― Moşia lui Mircea ş-a lui Ştefan, liberă şi mândra Românie de azi, nemaicrescând  în laturi, a trebuit să crească în sus, şi… zi cu zi.  2) Veche unitate de măsură ― Privitor la Sarmisegetuza: ne-am arătat urmaşii vrednici şi ai legionarilor biruitori, care au vânzolit lumea ş-au abătut codrii ca să răzbată în… lui Decebal.  3) Poezia lui Vlahuţă: Ah! Cântă-mi… ― Din mesajul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt: Dacă duşmanul vostru ar cere legăminte ruşinoase de la voi… mai bine  muriţi prin sabia lui decât să fiţi privitori impilării şi ticăloşiei ţării voastre.  4) Despre Bărăgan: şi-ngână peste lanurile şi bălăriile uscate… pustiului acele ape vrăjite, amăgitoare ― Din Coşbuc: Sub plopii… apele sună (Fata morarului) (fem.) ― Conştiinţa de sine (fil.).  5) Şi-am rămas stăpâni pe moşioara… notează Vlahuţă ― N-avem … - exclama Mircea cel Bătrân, evocat de Eminescu – dară iubirea de moşie e u zid (Scrisoarea III).  6) Ion Rotaru ― Poezia lui Eminescu: Iubind în… (pl.).  7) Se găsesc în şură! ― Autorul relatează: Multe din locurile frumoase pe care le-am văzut îmi revin…, învăluite în farmecul depărtării ― Barbu Eugen  8) O lacrimă-I tremură-n glas, şi… lui e un suspin – zice Michelet, vorbind de poporul roman (neart.) ― Privitor la cele trei statui din faţa Universităţii, autorul specifică: Eliade, Mihai Viteazu, Gheorghe Lazăr – poetul,… şi apostolul.  9) Referitor la ţara noastră: o saltă puterea tinereţii şi setea de… ― Alexandru Macedonski: … lui Pentaur (neart).  10) Vlahuţă, despre originea pororului român: De-atunci au trecut aproape două mii de…― Element de compunere savantă “deasupra” ― Navigaţia Română.  11) Distruşi, cum nu au fost niciodată românii: Ca trestia ne-am îndoit sub vânt – dar nu ne-am rupt, scrie Vlahuţă (Î) ― A degrada.  12) Cu privire la câmpia Ialomiţei: vast ostrov însetat, în mijlocul atâtor… ce-mpodobesc pământul României ― Scris cu artă, cum e Ţara. Poporul, în care Alexandru Vlahuţă sensibilizează conştiinţa neamului pentru sentimental mândriei şi dragostei faţă de patrie.

                                              Dicţionar: ETT, OCA, EPI.




 
Prof. Nicolae Vicolov
 
solutia
 LITERATURA ROMANA IN CUVINTE INCRUCISATE


Alexandru Vlahuță(n. 5 septembrie 1858,Pleșești, azi Alexandru Vlahuță— d. 19 noiembrie 1919,București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.

S-a născut la 5 septembrie 1858la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884până în 1893 a funcționat ca profesor la mai multe instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, Azilul „Elena Doamna”, Liceul „Sfântul Gheorghe”).În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editeazărevista Vieața(1893–1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din1901a funcționat ca referendar la CasaȘcoalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu Ruxandra, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni,județul Râmnicu Sărat. În timpul Primului Război Mondial a locuit la Iași, apoi la Bârlad, unde era vizitat de tineri scriitori pe care îi îndruma cu solicitudine; unul dintre aceștia a fost V. Voiculescu.

Vlahuță a murit la București la 19 noiembrie 1919. Casa în care a locuit este astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”.

Un liceu cu profil uman din Bârlad îi poartă numele, iar în Râmnicu Săratexistă Colegiul Național „Alexandru Vlahuță”.

Proză


  • 1886 - Nuvele
  • 1892 - Din goana vieții
  • 1894 - Dan
  • 1895 - Un an de luptă
  • 1895 - Icoane șterse (Nuvele și amintiri)
  • 1897 - În vâltoare
  • 1899 - Clipe de liniște
  • 1901 - România pitorească
  • 1908 - Din trecutul nostru
  • 1908 - Din durerile lumii
  • 1909 - File Rupte
  • 1910 - Pictorul N. I. Grigorescu

Poezie


  • 1887 - Poezii
  • 1894 - Poezii vechi și nouă
  • 1895 - Iubire
  • 1904 - Poezii (1880-1904)
  • 1909 - Poezii (1880-1908)
  • 1911 - La gura sobei
  • 1914 - Dreptate
  • 1915 - Poezii (1880-1915)

 

 


Solutia careului Alexandru Philippide

1
D
2
A
3
T
4
A
5
 
6
R
7
A
8
T
9
I
10
U
11
N
12
I
2
E
 
T
 
E
 
R
 
N
 
A
 
 
 
R
 
A
 
P
 
I
 
D
3
M
 
U
 
N
 
T
 
E
 
 
 
B
 
A
 
R
 
I
 
C
 
E
4
I
 
 
 
D
 
E
 
P
 
A
 
R
 
T
 
E
 
 
 
I
 
N
5
U
 
N
 
I
 
 
 
U
 
R
 
M
 
A
 
 
 
U
 
 
 
T
6
R
 
A
 
N
 
I
 
T
 
E
 
 
 
T
 
I
 
M
 
P
 
I
7
G
 
 
 
T
 
A
 
I
 
N
 
A
 
 
 
C
 
A
 
U
 
T
8
 
 
P
 
E
 
R
 
N
 
A
 
 
 
S
 
A
 
N
 
 
 
A
9
L
 
O
 
 
 
A
 
T
 
 
 
M
 
O
 
R
 
 
 
U
 
T
10
A
 
P
 
A
 
S
 
A
 
R
 
E
 
A
 
 
 
E
 
L
 
E
11
B
 
O
 
L
 
I
 
 
 
P
 
U
 
R
 
U
 
R
 
I
 
 
12
E
 
R
 
E
 
 
 
E
 
U
 
 
 
E
 
R
 
O
 
U
 
L

 
Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)